Sunt deja câteva zile de când soția mea și eu am căutat un nou loc în care să stăm și până acum a fost în egală măsură o perioadă plină de provocări dar și cu liniște crezând în planurile pe care le are Dumnezeu pentru noi. N-am cum să nu scot în evidență o experiență foarte faină pe care am avut-o ieri.
Ca oameni, de cele mai multe ori, chiar dacă cerem îndrumare și sfat de la Dumnezeu, ne fuge repede inima și ar vrea să o ia înaintea planurilor pe care le are El. În postura asta ne-am aflat și noi până ieri: așteptând de la Dumnezeu, dar grăbind cumva decizia lui prin fuga noastră într-o parte și în alta.
În fuga noastră spre întâlnirea cu proprietarul unui apartament, imediat după ieșirea dintr-un sens giratoriu, aveam în față o trecere pentru pietoni. În partea dreaptă, pe trotuar, se afla un tânăr care părea că urmează să traverseze. Am redus viteza până la oprire și mi-am îndreptat fața spre el. Ținea în mâna stângă o pungă de chipsuri iar cu dreapta ducea foarte lejer unul spre gură. I-am făcut politicos semn să traverseze, ținându-mi palma întinsă spre direcția spre care ar fi trebuit să meargă. A continuat să mă privească schițând ușor un zâmbet, în timp ce a mai scos un chips, dar fără să facă măcar un pas pe trecere. M-am blocat un pic, după care i-am dat un “like” cu mâna stângă neputând să îm iascund zâmbetul. Tot stând acolo, a ridicat punga cu chipsuri în semn de salut și a continuat să zâmbească.
Am plecat râzând tare de situație împreună cu soția mea. Privindu-l din mers în oglinda de pe partea dreaptă, m-am bucurat puternic în sufletul meu, descoperindu-L pe Dumnezeu în toată situația. A fost cel mai plăcut și amuzant fel prin care Dumnezeu îmi atrăgea atenția. Era nevoie să încetinesc și chiar să mă opresc din grijă și încercarea de a-L ajuta pe Dumnezeu să ne găsească o nouă chirie.
Dumnezeu mi-a reamintit că stresul ne poate schimba nu doar fața dar și inima. Ne face mai egoiști și ne fură timpul. Da, pierdem mult timp îngrijorându-ne. Nu e o problemă când ne îngrijim de viața noastră, ci când ne îngrijorăm pentru ea. De asta insista Hristos să căutăm Cerul și neprihănirea (dreptatea), promițând că toate celelalte ne sunt date pe deasupra.
În cel mai profund mod, îi sunt mulțumitor lui Dumnezeu pentru tot simțul umorului pe care Îl are, pentru toate promisiunile și bunătatea care se înnoiesc cu fiecare zi trăită și pentru darul credinței. Viața cu Dumnezeu e fantastică!